Schivnicie

Schivnicie

de Tudor Arghezi

Subt povarnisul caselor de sita
intarzia din ceruri o suvita,
Oprita-n marea moarta a noptilor din sat;
De-o craca neagra de potop uscat.

Turmele albe de azur si foc
incet s-au stramutat din loc.
S-a rasucit lumina-n sine ca zuluful.
Cerul, dezumflat, si-a strans burduful.

Vant e? Geamat e? Agonie este?
Spaima linistita stapaneste preste.
Al cui e glasul mare care bate?
Au vine din Psaltire? Au vine din cetate?
Dropii de bezna se tarasc ingenunchiate.




Schivnicie


Aceasta pagina a fost accesata de 2246 ori.
{literal} {/literal}