Intre doua nopti

Intre doua nopti

de Tudor Arghezi

Mi-am implintat lopata taioasa in odaie.
Afara batea vintul.
Afara era ploaie.

Si mi-am sapat odaia departe subt pamint.
Afara batea ploaia.
Afara era vint.

Am aruncat pamintul din groapa, pe fereastra.
Pamintul era negru: perdeaua lui, albastra.

S-a ridicat la geamuri, pamintul pina sus.
Cit lumea-i era piscul, si-n pisc plingea
Isus.

Sapind s-a rupt lopata.
Cel ce-o stirbise, iata-l.
Cu moastele-i de piatra, fusese insus
Tatal.

Si m-am intors prin timpuri, pe unde-am scoborit,
Si in odaia goala din nou mi-a fost urit.

Si am voit atuncea sa sui si-n pisc sa fiu.
O stea era pe ceruri.
In cer era tirziu.





Intre doua nopti


Aceasta pagina a fost accesata de 4591 ori.
{literal} {/literal}