Madona neagra

Madona neagra

de Tudor Arghezi

Pisica noastra neagra, cu ochii de sidef si sulf, a fatat. Fantoma ei de catifea a scos din san si i-a pus in cosul captusit, patru boboci orbi. Lumina pornita din Vega n-a putut inca ajunge si scapara in ochii lor absenti. Tricotati din lana pestrita, neagra, galbuie si cenusie, ei par niste tarligi desparecheati, ramasi prea mici in leaganul unui prunc si, prinsi cu gurile de tatele darnice ale mamei, sunt ca niste viermi mari imblaniti, iesiti din pamant, de subt cos, ca sa manance mata de vie.
Copiii sunt fericiti de noul eveniment si, aplecati deasupra cuibului cu furnici paroase, asculta vocile lor de vrabii, impletite subtire pe murmurul tors de pisica, sfinx rasturnat lenes pe orizont si supt de pantere. Ei sunt  uimiti de venirea ciudata a tuspatru pisoilor deodata si nu s-au lamurit, de cand ii examineaza, nicidecum. Imaginea suparatoare a berzei aducatoare de pisoi, o resping amandoi, cu necaz: ciocul imens al pasarii de apa, pe care o cunosc din balta Cernavodei si din poze, nu i-ar fi putut purta decat gauriti, ca intr-o furuclita, iar zborul celor patru berze s-ar fi auzit in vazduhul casei ca zgomotul covoarelor scuturate. Altceva este aici. Ei stiu ca puii au fost "inauntru" : cum se gasesc fara semn, acum, pe dinafara/ Foarte tarziu, Barutu, cu o violenta sinceritate, afirma ca pisica i-a "vasat" si deci fenomenul s-a petrecut pe "gua" - si afirmatia lui il satisface si a satisfacut intru catva si pe Mitu, care, mai mistica si mai apropiata de instinct, ramane dubitativa si viseaza cu ochii dusi. Tariile misterelor intinse strabat lumea, inlantuite unele de altele si incovoiate, ca niste fire telegrafice cu margaritare fugace.
A doua seara, pisica s-a strecurat in odaia noastra si ne-a gasit la masa, intampinata de cuvinte mangaietoare, diminutivate pentru a fi mai fraged intelese, si de mustrari.
-Cum ti-ai lasat singura copiii? ... E obosita, mata mamii ... Papa putintel sosuc cu painisoara...
Dar instalata pe un scaun, madona neagra si-a uitat pisoii de tot si aceasta lipsa de sentiment, brusc relevata, ne vexeaza.
-Du-te repede si vezi ce fac! o indeamna maicuta.
Insensibila, mata isi ia firul de unde l-a lasat si toarce.
O descoperire: cuibul e gol! O presimtire: i-a mancat! O dereticare generala verifica presimtirea. In odaia pisicii toate obiectele au ramas rasturnate, intai, cu delicatete. Soapte la ureche, ca sa nu banuiasca de pe acuma copiii celelalte mistere, criminale, ale naturii, argumenteaza in sensul ca, dupa cum s-a mai auzit, matele si catelele isi mananca puii cei dintai. Pantecul pisicii este evident, mai mare decat era acum un ceas. Trebuie pedepsita. Frumusetea jertfei de a naste este patata de un asasinat, care nu trebuie uitat nici la pisici. Renaste teoria cainelui mai bun sufleteste, si mai devotat decat pisica, reputata dusmanoasa. Murindu-i stapana, o pisica flamanda i-a mancat beregata: cainele moare langa cadavrul stapanului ucis. Dar calul! cine se mai poate indoi de virtutile lui, comparativ cu pisica? Calul insa mananca ovaz si fan: n-ar avea ce face cu carnea de manz.
-Stai ca-ti arat eu tine! ameninta o femeie.
-Sa nu te mai prind pe-acasa, ca te omor cu clestele, fagaduieste cineva. Ticaloasa! Blestemata! Iesi afara!
Copiii nu pricep si lacrimile lor sententioase se ivesc si pentru puii pisicii, care au disparut, si pentru pisica in primejdie. Cu multa greutate, impiedicam o crima noua. Pisica a fost data afara, si acum se tanguie la usa.
Ceasul de culcare coincide cu descurajarea. Cu capul plecat  pe umar, copii strabat odaile, ducand in mana, tristi, parechea lor de papuci. Un oftat de dureri confuze le scapa printre lacrimile abia retinute.
-Dupa culoare, ai sa vezi, nimic nu-i mai poate stapani si vor plange toata noaptea, zice tatutu.
-Ce sa le fac? raspunde maicuta.
Aprindem lampa, dezbracam copiii, nesimtitori, ca niste manechine si, neputinciosi ca si ei la surasuri si jocuri, parem un personal indiferent, de sanatoriu, manipuland copii de clienti. Cand ridicam plapuma patului Miturii, dam un stirgat cu totii. Pisoii dormeau adanc, incrucisati, unul peste altul...
Mai iertatoare ca noi, pisica se intoarse de-a fuga, de-a lungul coridorului, pe unde isi transportase puii la mai cald, se culca imprejurul lor si laptandu-le setea, ne multumeste cu ochii, deschisi in paftale de aur...




Madona neagra


Aceasta pagina a fost accesata de 1571 ori.
{literal} {/literal}