Fiului Ducamin

Fiului Ducamin

de Tudor Arghezi

Copiii stau ingenunchiati, fiecare in patul lui alb, imprejmuit de zabrele. Cu fata catre rasarit, ei sunt imbracati de noapte, in camasi taranesti, cusute cu arnici rosu la fata si albastru la baiat si legate, la gat, cu snur asortat. PIeptul atletic al lui Barutu (patru ani) nu-l incape bine camasa, spintecata pana la vale. Maicuta corecteaza tinuta: acopera golul.
Maicuta: Se vede si nu sade frumos.
Barutu: Se vede bunicul?
Maicuta: Vede Dumnezeu buricul!
Mitu (cinci ani, fluida si lungaa) : Nu ti-am spus?
Barutu si-a deschis niste ochi imensi, resemnati; ba i-a spus!Genele lui negre, dese, incovoiate, au o lucire de metal.)
Maicuta: In numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh. Amin.
Mitu: Numele Tatalui si al Fiului Duh. Amin
Barutu: Numili Tatalui si ... Cum ai jis?
(Ca sa-si faca semnul crucii de regula, el si-a strans toate degetele tale, ca si cum s-ar teme sa nu-i scape din mana ceva si, cu pumnul intors, cauta anevoie punctul precis din frunte.)
Barutu: Na-m jis "Ducamin".
Mitu: Eu nu pot sa zic "Fiiului Duh".
Maicuta: In numele Tatalui ... si al Fiului ... si al Sfantului Duh ... Amin
Mitu: Ba nu! n-am sa zic " si al Sfantului Duh...". Mamico, sa nu mai ziceam " In numele Tatalui..." Nu e frumos!
Maicuta: Bine, sa nu mai zicem "In" dar zicem pe celelalte curat.
Mitu si Barutu (odata) : Numele, numili, Tatalui Duh, Fiului Duc amin.
Mitu: De ce ma incurci?
Barutu: Tu ma incunci.
Mitu: Prostule! lasa-ma sa zic eu mai intai ...
Barutu (trist): Jice ca jice ea intai...
Maicuta: Vai, ce pacat mare! Nu va mai asculta Dumnezeu rugaciunea.
Mitu: Nu ti-am spus? Se supara Dumnezeu.
Barutu: S-a supaat pe tine. Eu jic sumos.
(Mitu a ramas cu gandul undeva. Vrea sa afle ceva)
Maicuta: Hai inca o data! Sa nu necajim pe Dumnezeu.
Barutu:Nu ti-am spus ca se supara?
Mitu: Mamico!
Maicuta: Da!
(Mitu isi alege cuvitnele si dezlaneaza ideea incet, silindu-se cu cautatura, cu cazna umerilor si cu degetul aratator, purtat pe la barbie, pe la tample si prin aer, sa se desluseasca).
Mitu: Unde sta, mamico, Dumnezeu?
Maicuta: Fiindca ne asculta?
Mitu: Da
Maicuta: Unde sa stea? In cer!
Mitu: Si nu cade?
Maicuta: Cum sa cada? Are o cascioara cu prispa, cu flori dinaintea usii, pe care le uda cu stropitaore, ascultand rugaciunile copiilor.
Mitu: Da?
Maicuta: Dumnezeu e un sfant batran, cu barba mare, alba.
Mitu: E parinte Dumnezeu? Ca parintele Atanase?
Maicuta: Vezi bine ca e parinte. Poarta si el tto haine lungi si matanii, insa e mai batran. E foarte batran.
Mitu: Si de ce nu pui pe Cosatche sa-i ude florile, daca e asa de batran?
Maicuta: Ii place sa-si ingrijeasca florile singur. Asa e Dumnezeu.
Mitu: Cand ne ducem la el sa ne dea craite?
Barutu (brusc) : Eu veau si un cal.
Maicuta (cu ochii la tatutu): Nu e drum la Dumnezeu...
(Mitu vrea sa inteleaga si urmareste un gand tacut)
Barutu: Sa ne suim pe casa (Laudaros) Eu l-am vazut pe Mudnezeu, dan pom.
Mitu(ironica): Parca te-ai suit vreodata, tu, in pom!
Barutu ( dezarmat si incurcat): Ba m-am suit. Stiu eu...
Maicuta: S-a suit si el pe coada maturii o data si a cazut cu matura cu tot.
(Barutu e jignit. Mitu rade)
Mitu: Nu-i asa ca nu s-a suit in nici un pom?
Maicuta: Ce, e pisica? Numai pisicle se urca-n pom.
Barutu (hotarat si razbunator): Nu mai jic Numili Ttaului!
Maicuta: Daca nu zici, nu-ti mai trimite Dumnezeu nimic.
Barutu(cu parere de rau): Ce?
Maicuta: De toate. Mere, portocale...
Baruut: Menele si pontocalele le aduce Dumitu.
Maicuta: Tot nerod e. Crede ca le aduce Dumitru singur. Dar lui Dumitru cine i le da?
Barutu (convins): Mudnezeu!
Maicuta: Vezi?
Mitu (analistica): De ce zice Dumitru ca-l "costa", cand cumperi tu?
Maicuta (muscandu-si buzele) : Dumitru nu stie ce spune ... Acum, noapte buna, copii. E tarziu. Ne mai inchinam si maine seara.
Barutu (singur, inveselindu-se pana la barbie) : Eu veau sa-mi dea un cal viu... Si un bici.






Fiului Ducamin


Aceasta pagina a fost accesata de 3228 ori.
{literal} {/literal}