Suis
de Tudor Arghezi
Tu esti asemeni celui care
Te-a framintat, te-a cautat si nascocit.
Si semn izbit in tine-a-ncremenit
De sabie biruitoare.
Aceluia ce-atinge neatins noroiul
Si poate duce drum si peste cer.
Printre arama, cremene si fier:
Giganticul, molatecul, vioiul.
El nazuieste-n lespede schimbare,
Singuratati, de sus, de stalactit,
Din veac cu toate find nepotrivit
Si aripile strinse fiindu-i calatoare.
Tu stii tacea cind este de tacere
Si-n toata ora-nalti cite un turn
Arhanghelului mare taciturn.
Nelinistit de greaua lui putere.
Stii suferi, iubi si mingiia,
indepartat de oameni si de tine,
Dar bucurii, tinjire si suspine
Nu aburesc otelul si sticlirea ta.
Suis
Aceasta pagina a fost accesata de 2345 ori.
