Singure vin

Singure vin

de Tudor Arghezi

Singure vin lucrurile din trecut.
Duhul lucrurilor fara fiinta, fara umbra.
Vin din buruienile vremii,
Din catifeaua putregaiului.
Din iasca lui, din pluta scorburoasa,
insotite de zboruri de libelule.
Tristetile de demult,
Dintr-alte vieti ale vietii.
Unele ma stiu, altele m-au uitat,
Mi-efrig

Cum o chema nu mi-a spus.
Am vazut-o de sus
inca o data.
De doua ori o am vazut,
instrainata.
O data, la fintina
Samaritencii,
O data, pe strada, subt umbrela.
Nu mai e fata zvelta cu donita pe umar,
E un lucru, amestecat
Cu lucrurile fara umbra.




Singure vin


Aceasta pagina a fost accesata de 1025 ori.
{literal} {/literal}