Seara

Seara

de Tudor Arghezi

Un paianjen, ca un neg,
Umbla lung, in sase peri.
Abia-l vezi si e intreg
Cu nevoi si cu dureri.

Vine de la munca lui ;
Nu se-nseala de picior.
il asteapta colo-n cui,
Casa prinsa de urcior.

Nu ma vede, nu ma are,
Nu ma stie de nimic.
De ce-oi fi atāt de mare ?
De ce-i el atāt de mic ?





Seara


Aceasta pagina a fost accesata de 1117 ori.
{literal} {/literal}