Poetului necunoscut

Poetului necunoscut

de Tudor Arghezi

Cind ti-ai pornit cladirea altarului visat.
Vezi ca, furat de iazme, sa nu te fi inselat.
De vreme ce-ai sa umbli prin suflete-n cuvinte,
Te legi de la-nceputuri, visind, cu juraminte.
Dezgropi pe om din bezna, faci stelele sa cinte.
Sa n-ai desertaciune, nici har sa te-nspaiminte.
Cu tainele nu-ncape de-a gluma sa te joci:
Cite cuvinte-n carte, atitea-s si gaoci.
Asteapta alte zmalturi, mai proaspete, si vor
O scinteiere noua si dinlauntrul lor.

Un blestem te-mpresoara din veac in veac, dar tu
Ii esti dator cladirii s-asculti de el, sau nu.
Altarul ca sa fie si pietrele sa tie
Cer inima si viata zidite-n temelie.




Poetului necunoscut


Aceasta pagina a fost accesata de 1388 ori.
{literal} {/literal}