Poarta cernita

Poarta cernita

de Tudor Arghezi


Biata batrina a murit,
Stia ca moare negresit
Ca toti batrinii cand se simt ca-ngheata
Intrind incet cu miinile in ceata.

I-am vazut sufletul trecind,
In lumea cealalta,
Prin plopii vineti, strinsi la rind
Si laolalta.

Un medic ingrijea piciorul stafidit,
O fata mica si o sora grasa,
Parca un strain a-ncremenit
Intre faclii pe masa.

Catelul a ramas fata batrina,
Nu-i mai ajunge botul pin' la mna,
Retras pentru marea rugaciune
La piept, Iertaciune.

Va fi-mbracat in albituri curate
Trupul ei vaduv de durere,
Nesimtitor la ceasul jumatate
Care bate dupa 8 mistere.

Posomorit azi, ciinele nu are
Lapte, n-are de mincare.
S-a intrerupt gospodaria
Si s-au inchis dulapul si bucataria.

Piulita de arama
Luceste ca un astru solitar,
Si luna si-a facut un far
Din turla-nvaluita-n scama.





Poarta cernita


Aceasta pagina a fost accesata de 1588 ori.
{literal} {/literal}