Om cu om
de Tudor Arghezi
Un om fusese-o frunza si numai om cu om
Au izbutit sa creasca si sa se faca pom.
Ca moare frunza-n ramuri, puiandra si usure,
Copacul vietuieste si s-a-nmultit padure.
Tu-ti rasplatesti ursita de grabnica pieire,
Facandu-te, din omul prigoanei, omenire.
Om cu om
Aceasta pagina a fost accesata de 2529 ori.
