Muntele maslinilor
de Tudor Arghezi
Munte-ndreptat cu piscul in
Tarie
Si neclintit in visul de azur.
Batut de-a marii veche dusmanie
Cu bici de lanturi imprejur,
Pindit sa creasca peste tine
Sesul turtit, flamind de inaltime,
Si sa te-ajunga praful care vine
Stirnit de turme si desime;
Munte, cadelniti de izvoare.
Altar de soimi, salas de sori.
Care nu suferi floarea trecatoare
Sa te imbete cu miros de flori
-Tu, in hotarul marilor mistere.
Esti ca un semn de-a pururea putere.
Al vietii noastre cea fara de leac.
impresuratule de astre!
Sufletul nostru, subred si sarac.
Nu stie de izvor si roada.
Nadejdea-ne pribeaga intre noi.
isi lasa urma slaba, ca o roata
Cu spitele de aur. in noroi.
Muntele maslinilor
Aceasta pagina a fost accesata de 3046 ori.
