Marturie pe vioara si arcus

Marturie pe vioara si arcus

de Tudor Arghezi

Sufletul mi-e un leagan de papusi.
Un calusel de leagane-nvirtite
in valsul unei muzici pe soptite.

Zaresc cite-o ureche si-un obraz
Din scoicile-asternute cu atlaz
Si prinse una de-alta-n fuga lor
Cu lantul cite unui martisor.

Calatorind virtejul de scufite.
Le flutura perucile, suvite,

Si ochii teferi, de safir rotund.
Clipesc din fuga si se-ascund.
Caii de lemn, cit niste carabusi,
Sint inhamati, parechi. intre papusi.
Ar necheza-nvirtindu-se la luna,
Dar glasul si gitlejul nu le suna.
Un stol de fluturi de sulfina
De vintul scrinciobului se anina
Si rid, in vintul ce le ia
Din geamul meu si de subt lampa mea.
Nu turbura cu nici-o intrebare
Tacuta mea inseninare.
Surisul meu, la zodii si la stele.
Ai inteles ca vine de la ele.




Marturie pe vioara si arcus


Aceasta pagina a fost accesata de 1035 ori.
{literal} {/literal}