In cimitir

In cimitir

de Tudor Arghezi

Era seara si subt stele amindoi stam visatori
Cimitirul, alb subt luna, inmuiat era-n colori,
Se-ntindea spre dealul verde, si-n dumbravi privighetori
Modulau prin pomii negri o sublima armonie.
Noi, trintiti, visam in umbra, cugetind la vecinicie
Si umpleam privirea noastra de ochi vii, scinteietori.
Erau vecinicele stele, erau sfintele splendori
Subt dumbrava luminata de-ale razelor ninsori
Erau ochii ei albastri, era cer si erau sori
Ea sedea inmarmurita de cadenta sunatoare.
- «Cineva sa nu ne-auda», mi-a soptit tremuratoare.
- «Nu, ne aflam printre morminte, si esti hirca daca mori»




In cimitir


Aceasta pagina a fost accesata de 914 ori.
{literal} {/literal}