Epigraf
de Tudor Arghezi
Stihuri, zburati acum din mana mea
Si schiopatati in aerul cu floare,
Ca pasarile mici de catifea
Ce-ncep in mai sa-nvete si sa zboare.
Stihuri, acum, porniti, va scuturati,
Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, tristi si delicati,
Pastra-va-vor intr-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,
Indurerate-n spic si-n radacini,
Patrundeti, intelese si nentelese,
In suflete de prieteni si straini.
Si semanati, ca noaptea ce va naste,
Sfiiala si-ndoieli unde-ti cadea.
Caci Cel-ce-stie inca nu cunoaste,
Varsa-ntuneric alb cu mana mea.
Epigraf
Aceasta pagina a fost accesata de 3180 ori.
