Toate
Cuvintele mele sunt stricate
Si s-au imbatat.
Le vezi? Au cazut, s-au sculat.
Au vrut sa alerge si sa joace
Dar betia le-a pravalit incoace.
Nu mai stiu ce spun si is
Bolnave de ras.

S-au stricat cuvintele mele!
Umbla prin mocirle cu stele

De cositor
Dupa un martisor,
Si-ar voi sa culeaga roade
Fasticite si neroade
Din salcii nici verzi.

Cuvintele sa nu mi le mai dezmierzi,
Sa nu le mai spuie agale
Buzele tale.
Sa nu le mai cante cumva
Vocea ta
Si pe cobza destele.

Huleste-le!