Creion
de Tudor Arghezi
Obrajii tai mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
in care se-oglindesc
Azurul si copacul.
Surasul tau mi-i drag,
Caci e ca piatra-n fund,
Sper care-noata albi
Pesti lungi cu ochi rotund.
si capul tau mi-i drag,
Caci e ca malu-n stuf,
Unde paianjeni dorm,
Pe zori facute puf.
Faptura ta intreaga
De chin si bucurie,
Nu trebuie sa-mi fie,
De ce sa-mi fie draga?
Creion
Aceasta pagina a fost accesata de 3217 ori.
