Cenusa visarilor
de Tudor Arghezi
Cenusa visarilor noastre
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre foi.
Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.
Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.
Cenusa visarilor
Aceasta pagina a fost accesata de 16742 ori.
