Buruiana asta

Buruiana asta

de Tudor Arghezi


Cu liftele de pe hotare
Spadele noastre stiu sa se masoare
Si, slava Domnului, s-au masurat
Si sus si jos, in lung si lat.
Cind nu le-am frint, de mijloc, in pamint,
Robia si rabdarea scrisnita le-au infrint.

Faptura lor ia fiinta numeroasa,
Cind galbejita, vinata, cind grasa.
Cind se arata-n turnuri si-n cetate,
Cind iese-n iarba din bucate,

Sta cind pitita-n carti si calimara,
Se muta si , ca musca si molia, si zboara!
Un mucegai, un lindin, o musita.
Se-mpaca si cu gerul si-mpuie in arsita,
Se-ncuiba prin odajdii, in altar,
In chip cinstit de dascal carturar
Si-ti face axioane si colinde.
Te-a sarutat si stii ca te va vinde.

Nu ai adus-o tu in tara
Otrava palida si acrisoara,
Voinic intors de pe hotar acasa,
O lifta mai ascunsa il apasa,
Mai molcoma si mai gingase.
O simte ca-n opinca si-n camase.
Tiptilul corci de matraguna
Cu griul creste dimpreuna.
El s-a ivit, s-a strecurat
Pe araturi, la semanat,
Si-a prins atitqa radacina
Ca tarina, -mparate, este plina.
Unde-si da brazda rodul cel mai cald
Acolo-i sare vintul mai innalt.

Si-nfasura tulpina din razor,
Moalele zgirci, intins si tiritor.

Si, ce-i mai greu, nici coasa si nici focul
Nu dovedesc sa curateasca locul.

Au stavilit voinicii, la granita, napasta:
Ei nu pot sa stirpeasca buruiana asta.




Buruiana asta


Aceasta pagina a fost accesata de 1142 ori.
{literal} {/literal}