Baba moartea
de Tudor Arghezi
Baba Moartea, zgarci si piele,
Se strecoara prin zabrele,
Pe un pat, intr-o odaie,
Arde-o fata, de vapaie.
A-nsemnat ceva pe poarta
Mana ei de piele moarta?
Calca mut, ca pe tarligi.
Nu se-ntoarce cand o strigi.
Ce cati in catun, putoare,
Cu o fusta in spinare?
Te-am mai prins la cate-un gard,
Unde ochii zac si ard.
Uite-o, bajbaie-n ograda.
Mortilor, veniti, gramada.
Veniti, maici, flacai, fartati.
Zmulgeti crucile si dati.
Dac-am pus mana pe ea,
Poate nu ne-o mai scapa.
Furcile si coasele
Sa-i sfarame oasele.
Baba moartea
Aceasta pagina a fost accesata de 2459 ori.
