Agate negre
de Tudor Arghezi
Cum e-n mijlocul tacerii,
Adincita-n vagauna
Noptii palide, ca luna
Licarind in bruma serii;
Si cum sufletul se pierde
Intr-un lin paienjenis
Ce se leagana piezis
Sa-l mingiie si dezmierde;
Cum din foile citite
Fluturi albi, cu ochi de aur,
Pe buchete de tintaur
Misca aripi prafuite;
Cu susure de matasa
Innecata de dantele -
Pe la geamurile mele
Trece vintul ca o plasa
Costelata cu margele.
Turburat in amintire,
S-a intors parfum de vis,
De la sinu-abia deschis,
Peste care-un brat subtire
Adormea ca un iris.
Agate negre
Aceasta pagina a fost accesata de 3594 ori.
