O lacusta
de Tudor Arghezi
Mi-a umblat in papadie
O goanga cu palarie
Si camase stacojie.
Avea fuste si manta
Taiate din catifea
Si pieptar cu solzi da tipla.
Captusit c-un fel de sticla.
Donmisoarei cu trei rochii-i
Lacrimau rubine ochii
Sa te-ntreb pe Dumneata,
Cum venisi in iarba mea
Si de unde, Domnisoara
De cristal si scortisoara ?
Dupa pana ce te-a scris,
Vii si tu din somn si vis.
Caci vopseli asemeni nu-s
Decit colo tocmai sus,
Unde sint intr- adevar
Pensule de-a fir-a-par
Si zugravii de o schioapa,
Mesteri scriitori cu apa,
Ce te-a suparat ? Tintarul,
Papurisul, nenufarul ?
As fi vrut sa stea s-o prind,
A venit mcoa sarind
Si-a plecat sarind intr-alte
Buruieni si mai inalte.
Si-as fi vrut sa-rni stea intii
Pe un virf si s-o mingii.
Mi-a lasat atita mic :
Bumbii goi, de papadie.
O lacusta
Aceasta pagina a fost accesata de 4977 ori.