Inscriptie in dosul unui portret
de Tudor Arghezi
Trecutul acela e-al meu,
Ca zilele lui ma cunosc,
Traite cu altii-n vileag,
Tangent si-n zigzag.
Pe firul meu trec alte fire.
Se-ating cele groase de firul subtire.
O sfoara se curma, si alta se duce.
La toata rascrucea e-o cruce.
Trecui pe o raza, de lume.
Padurile albe, postume.
Ciorchini spinzurati intre zodii.
Robi, calea strabate prin codri de rodii.
Batuta cu margaritare.
Trecutul acela e-al meu, de ma doare?
In piinea de astazi e griul de ieri.
In ziua de-acuma e ziua de-atunci.
Trecutul nu moare, se-njgheaba
Din ziua traita cu graba.
Iesind din tablou ca o pata
A unei culori de-altadata.
Trei sfinti fura-n timp zugraviti
Si unul vopsit peste altul.
Uitindu-te-n suflet, biserica-nchisa,
Te vezi insutit
Cu toti citi in tine s-au fost zugravit
Si nu s-au cojit.
Inscriptie in dosul unui portret
Aceasta pagina a fost accesata de 3055 ori.
