Tudor Arghezi

Tudor Arghezi

Nascut la 21 mai 1880 la Bucuresti ; decedat la 14 iulie 1967 la Bucuresti

a fost un scriitor roman cunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea poeziei si a literaturii pentru copii

1. Primii ani

1880   Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si daltuit pe lespedea mormantului sau din Martisor ne certifica ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal poetului , Nae Teodorescu, s-a nascut la 7 ianuarie 1859, in craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla consemnat in certificatu de nastere al poetului, -certificar controversat si chiar contestat de unii istorici si critici literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt document ofocial care sa-i certifice numele care sa contina minime date biografice

1887 - 1891   Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu" situata in apropiere de Piata Amzei. Numele primului sau dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire, ori de cate ori Tudor Arghezi, il evoca in scrierile sale.

1891 - 1896   Urmeaza cursurile Gimnaziului "Cantemir-Voda ", situatia familiala obligandu-l sa locuiasca la internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani este nevoiit sa se intretina singur, dand meditatii. Vacantele nu si le iroseste , isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor completa sursele de existenta

2. Debutul literar

1896   Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa", condus de Alexandru Macedonski, proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N. Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezi, unele semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul "Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte Tot din acest an,dateaza amintirile primelor intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G. Ibraileanu. In decembrie intrerupe colaborarea la "Liga Ortodoxa" ,deoarece Alexandru Macedonski "intervenea cu pana" in manuscrisele tanarului poet.

1897 - 1899   Incepand cu primul numar al "Revistei moderne" (20 iulie 1897) reapare semnatura lui Ion Theo, sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1 februarie 1898 apare primul numar al revistei "Viata noua" care reuneste in paginile sale semnaturile unor tineri scriitori talentati: Mihail Sadoveanu, Grigore Pisculescu, N .D.Cocea si Ion N. Theodorescu. In numarul 6, din 19 aprilie, apare pentru prima data pseudonimul Ion Th. Arghezzi, cu care semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul nr. 75108, de schimbare a numelui, aceste pseudonim, ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria literaturii, devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).

3. Perioada monahala

1900   La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea Cernica, pentru a se calugari iulie 10. Dupa un noviciat de 4 luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind numele de Iosif septembrie 8. Este hirotonisit diacon de catre Mitropolitul Primat, in Catedrala Mitropolitana. noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in Bucuresti la secretariatul Mitropoliei, tanarul calugar-poet bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda "Rreferent de conferentiar pentru religie comparata la Scoala de ofiteri" .

4. Pribegia

1905   La 30 ianuarie se naste, la Paris, Eliazar-Loatar, fiul nelegitim al lui Tudor Arghezi si al Contantinei Zissu. Mama copilului, profesoara este nevoita sa-si ascunda maternitatea. Il lasa in grija unei doici si revine in tara. Ingrijorat de soarta copilului, ramas "pe brat strain", Tudor Arghezi se hotaraste sa mearga in Franta, pentru a-i reglementa situatia. Abia in ultimile zile ale luni noiembrie paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama sa. Dupa implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare, in cele din urma reuseste sa clarifice situatia copilului, plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti - Maria Theodorescu intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg.

1910   Dupa o absenta de 6 ani, oadata cu publicarea poemului Ruga de seara, in nr. 1 al revistei "Viata sociala", de sub conducerea lui N.D.Cocea, numele lui Tudor Arghezi reapare in presa romaneasca. La sfarsitul anului , se reintoarce in tara, chemat pentru reglementarea sericiului militar. In carnetul sau de drum noteaza: "J'y suis depuis decembre 1910" .

5. Activitatea publicistica si literara.

1911 - 1912   Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca "Facla", "Viara sociala', "Rampa", "Viata romaneasca", cu articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare sociale si politice.

1913   Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de fond ale ziarului Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei .

1915   Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction, directorul literar, afirmadu-si aceleasi convingeri .

1916   La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in anul 1911, dupa intoarcerea in tara. In timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub ocupatia trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor", o anexa a gazetei germane "Bukarester Tageblatt".

6. Intemnitarea

1919   In urma procesului ziaristilor, invinuit de tradare si colaboritionism, Tudor Arghezi este condamnat la 5 ani de recluziune si intemnitat la Vacaresti, impreuna cu Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu. Cei cinci ziaristi condamnati au fost gratiati prin decretul regal nr. 51392 din 31 decembrie

1919   Colaborarile de la revista "Hiena" (1919-1921), insipirate din parioada petrecuta in inchisoare, vor intra alaturi de alte proze si versuri, in volumele Flori de mucigai si Poarta neagra.

7. Maturitatea

1922 - 1924   Este chemat sa conduca revista "Cugetul romanesc". Lucreaza timp de 2 ani in redactia revistei. Aici publica poeme si proze cu o tematica variata. In 1923 isi asuma conducerea ziarului "Natiunea", pe care il scie singur, aproape in intregime. Tot in aceasta perioada colaboreaza la mai toate publicatiile din tara "Viata romaneasca", "Adevarul literar si artistic" , "Lumea", "Gandirea", "Lamura"' , "Rampa", "Cuvantu", "Contimporanul" si altele . La 10 decembrie se naste al doilea copil, Iosif Barutu .

1926   Cumpara un teren de 17.250 mp pe dealul Martisorului, in vecinatatea inchisori vacaresti, pe care incepe sa sadeasca pomi fructiferi si vita de vie. Constructia casei si anexelor gospodaresti, inclusiv tipografia , s-a prelungit timp de cincisprezece ani, in functie de disponibilitatile financiare, devenind o adevarata "fortificare" a unei famili strans inchegate.

1927   La varsta de 47 de ani, dupa exact 31 de ani de la debut si dupa aproape 20 de ani de ,,arghezianism" in poezie publicistica, Tudor Arghezi tipareste primul sau volum de versuri, Cuvinte potrivite. Critica literara, prin reprezentantzi ei de marca- Eugen Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu, M. Ralea, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, Perpessicius- saluta aparitia volumului ca pe un eveniment de maxima insemnatate pentru lirica romaneasca .

1928   La 2 februarie apare revista ,,Bilete de papagal", sub directia lui Tudor Arghezi, deschisa tuturor scriitorilor consacrati, dar si tinerelor talente. Seria intai a ,,Biletelor de papagal", cu aparitria zilnica se incheie cu nr 460, din 9 august 1929.

1929   Apare volumul icoane de lemn.

1930   La 15 iunie, reapare, pastrandu-si frormatul ,revista "Bilete de papagal", pentru o scurta perioada de timp, pana in 5 octombrie. In luna decembrie publica volumul Poarta neagra. Incepe colaborarea si la "Magazinul", "Radio si radiofonia" (fiind unul din susinatori postului de radio romanesc) , "Tiparnita literara". Familia Arghezi se instaleaza la Martisor.

1931   Publica un nou volum de vresuri, flori de mucigai, Nemultumit de portretele realizate de Iser si de Pallady, propuse de editura, fiind inzestrat cu talent pentru desen, schiteaza in fata oglinzi autoportretul, devenit intre timp celebru,care insoteste volumul. Apare al 3 lea volum de proza, cartea cu jucari, ilustrat de Lucia Denetride Balacescu. Revistelor enumerate anterior,li se adauga colaborarile la "Realitatea ilustrata", "Miscarea", "Progresul social", "Secolul", "Dimineata", "Arta".

1933   Apare volumul Tablete din arta de Kuty. Incepe traducerea comediilor Moliere. Colaboreaza la saptamanalul "Vremea".

1934   Publica poemul in proza Ochii Maicii Domnului si , in colaborare cu prof. Popescu-Rebus, editeaza volumul Cuvinte potrivite.....si incrucisate. Initiaza colectia "Biblioteca Martisor", din care publica volumul Poezii. Primeste Premiul National de Poezie , impreuna cu George Bacovia.

1935   Apare o noua carte de versuri, a treia, intitulata Carticica de seara.

1936   Apare Cimitirul Buna-Vestire, "cel mai frumos roman fantastic din literatura noastra" (Pompiliu Constantinescu). Editura Fundatiilor inaugureaza colectia "Editii definitive. Scriitori romani contemporani" cu volumul Tudor Arghezi, Versuri,care cuprinde totate poeziile publicate in Cuuvinte potrivite. Flori de mucigai, si Carticica de seara, la care se adauga ciclul inedit Martisoare. Va fi reeditata, cu adaugari , in 1940 si 1943. Reeditarea prevazuta pentru anul 1928,cu noile adaugiri, este anulata ,in urma campaniei la care este supusa opera lui Tudor Arghezi .

1937   Apare noua serie a revistei "Bilete de papagal" (seria a 3-a), cu un alt format si o alta prezentare grafica. Dupa aparitia a 33 de numere (iunie 1937-februarie 1938), revista este interzisa. Publica volumul de poeme in proza, Ce-ai cu mine,vantule? Ilustrati de Lucia Demetriade-Balacescu.

1939   Publica un nou volum de versuri, Hore. Se inbolnaveste foarte grav.Consultat de toate somitatile medicale nu i se acorda nici o sansa. Este vindecat, in mod miraculos, de doctorul Grigoriu-Arges. Reia colaborarea la revistele literare.

1942   Apare romanul Lina,subintitulat poem.

8. Arestul

1943   Colaboreaza la revistele "Vremea" si "Duminica". In zilele de 27 februarie si 6 martie conferentiaza la Ateneul Roman despre M. Eminescu. Textul va fi editat , in luna iunie, la Editura "Vremea" , in colectia "Cartea cu vieti ilustrate". Din aprilie pana in finele lunii septembrie , sub egida lui Coco, la rubrica "Bilete de papagal", publica zilnic,in ziarul "Informatia zilei" , cate o tableta. Joi, 30 septembrie, in numarul 624, datat vineri, 1 octombrie este publicat cunoscutul pamflet antifascist Baroane. Ii atrage arestarea si internarea in lagarul de detinuti politici de la Targu-Jiu. Aici va scrie piesa Seringa. La 20 decembrie 1943 este eliberat.

9. Revenirea

1944   Sambata 16 decembrie 1944, Tudor Areghezi scoate ultima serie (a patra) a ziarului "Bilete de papagal" (48 de numere), in format de ziar, pana joi 15 februarie 1945.

10. Activitate creativa si publicistica

1946   Apar doua volume din tabletele publicate in ziare si reviste: Bilete de papagal si Manual de morala practica. I se decerneaza Premiul National pentru Literatura si Meritul cultural. Este sarbatorit impreuna cu Gala Galaction pentru implinirea a 50 de ani de activitate.

1947   La Editura de Stat ii apare volumul: Una suta una poeme. De fapt,in sumar au ramas o suta poeme, poezia Aci, la noi, fiind eliminata de cenzura. Intre anii 1037-1947, Tudor Arghezi si-a injghebat o mica tipografie compusa dintr-o masina plana nr. 12, un Boston, un tighel, o masina de taiat hartie si alte ustensile necesare. In aceasta mica tipografie intentioneaza sa-si publice intreaga opera. Aici s-a tiparit o singura carte: Drumul cu povesti. Tipografia va fi confiscata in 1948.

1948   Aparitia articolului Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, semnat de Sorin Toma , determina eliminarea din viata literara a numelui si a creatiei lui Tudor Arghezi. Familia intreaga a trecut prin momente grele,dar forta morala a scriitorului nu a slabit nici o clipa ,creind celor din jur echilibrul si linistea necesare. Singurul contact oficial cu literatura raman traducerile, care vor asigura,alaturi de fructele gradini din Martisor, existenta zilnica. Talmaceste din limba rusa Suflete moarte de Gogol, Povestiri de S. Saltikov-Scedrin, Moloh de Kuprin si Fabule de Krilov, iar in limba franceza In floarea vietii de Anatole France.

1954   Dupa o lunga absenta, reintra in literatura cu volumul de versuri pentru copii Prisaca Reincep colaborarile la principalele reviste literare si in presa centrala.

1955   Publica volumul de versuri 1907-Peisaje si culegerea de publicistica literara Pagini din trecut La implinirea varstei de 75 de ani, este ales membru al Academiei.

1956   Apare Cantare Omului. Acest volum, impreuna cu 1907-Peisaje, reprezinta rodul anilor in care pana poetului n-a putut strapunge zidul tacerii.

1957   Ii apar Stihuri pestrite, pamflete in versuri si fabule, si volumul de note de calatorie Din drum...

1958   Apar volumele Lume veche, lume noua, publicistica, versurile pentru copii, Cartea mea frumoasa, cu desene de Mitzura Arghezi.

1959   Publica editia bibliografica Versuri, care cuprinde aproape intreaga lirica argheziana.

1960   Apar volumele Tablete de cronicar, culegere de articole , si Versuri. Academia si Uniunea Scriitorilor il sarbatoresc la implinirea varstei de 80 de ani.

1961   Publica volumul de versuri Frunze- inauguranrand seria anuala a plachetelor de versuri inedite- si volumul de tablete "Cu bastonul prin Bucuresti".

1962   Apare primul volum din editia de autor, Scrieri.

1963   Este prezent in librari cu placheta Poeme noi. Apar volumele 2,3 si 4 din Scrieri .

1964   Publica placheta Cadente si volumul 5 .

1965   La implinirea varstei de 85 de ani, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan national. Universitatea din Viena ii decerneaza premiul "Gottfried von herder". Este ales membru al Academiei Sarbe de Stiinte si Litere. In acest an apar: placheta Silabe, Cuvinte potrivite, editie bibliografica in 85 de exemplare, nepusa in comert precum si volumele 6,7,8,9,10,11 Scrieri.

11. Sfarsit

1966   Publica placheta Ritmuri, volumul razlete, culegere de proze si Scrieri,volumul 12. In revista "Arges" publica, lunar, un articol, sub acelasi generic de neinlocuit-"Bilete de papagal". La 29 iulie , Paraschiva, sotia poetului,se stinge din viata. Este acceptata donatia prin care Tudor Arghezi isi exprima dorinta ca ansamblul de la Martisor,asa cum arata dupa aproape cincizeci de ani de stradanie, sa fie transformat in muzeu. Casa memoriala "Tudor Arghezi-Martisor" isi va deschide portile in anul 1974.

1967   Publica placheta Noaptea, versuri inchinate Pareschivei si Scrieri, volumele 13,14,15 si 16. Apare volumul litmanii, o selectie de versuri si poeme in proza in memoria Paraschivei. La 14 lulie , la orele noua seara, Tudor Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei din Martisor, alaturi de Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o viata".

12. Postum

1968 - 2000   Apar postum: volumul Teatru, plachetele de poezii inedite Frunzele tale, Crengi, Calatorie de vis , Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45

2000   In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru Stiinta si Arta si Editura Univers Enciclopedic incep publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele Versuri I si Versuri II, care cuprind lirica argheziana in integralitate.

2003 - 2004   Editura Academiei Romane si Editura Univers Enciclopedic continua publicarea creatiei argheziene in colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului Volumele : Opere III, Publicistica (1896-1913) Opere IV, Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie 1928) si Opere VI , Publicistica (1928-1930).



Check this site yeşil kahve çekirdeği yorumları. For additional local dealdash tips visit . Replica Watches